Keratoconus Ofta Total

Keratoconus: ce este și cum îl recunoști?

Keratoconus este o boală a ochilor caracterizată de afectarea, modificarea structurii corneei, care, în timp, poate să ducă la pierderea vederii. 

Ce este keratoconusul și de ce apare?

Keratoconusul apare atunci când corneea începe să se subțieze și să se curbeze, luând o formă conică, în loc de forma normală, rotundă, de calotă sferică.

  • În mod normal, lumina pătrunde prin cornee, traversează cristalinul, se proiectează pe retină, de unde prin nervii optici ajunge la creier unde se produce imaginea vizuală. 
  • Forma anormală pe care keratoconusul o dă ochiului împiedică acest proces natural, normal, provocând astfel o distorsionare a vederii. 
  • Boala este una degenerativă, bilaterală, progresivă. 

Factorii de risc pentru keratoconus sunt

Ereditatea

Dacă cineva din familia ta suferă de această problemă de sănătate oculară, apare un risc sporit ca și tu să dezvolți boala.

Vârsta

De regulă, keratoconusul este diagnosticat în perioada adolescenței, dar poate să apară și mai devreme, chiar în copilărie, sau să nu apară până în jurul vârstei de 30 de ani. Boala afectează foarte rar și persoanele trecute de 40 ani.

Anumite boli 

Există studii care arată că boli precum sindromul Down, sindromul Ehlers-Danlos și altele pot fi asociate cu apariția keratoconusului. 

Inflamațiile

Anumite inflamații, apărute în urma alergiilor sau a astmului, pot afecta țesutul cornean. 

Frecatul excesiv la ochi, factor favorizant al apariției Keratoconusului

Este un obicei destul de periculos pentru ochi deoarece poate afecta corneea și chiar accelerează evoluția keratoconusului. 

Simptomele keratoconusului

  • Pe măsură ce corneea își modifică forma, de la rotundă la conică, suprafața netedă devine „ondulată”, apărând astigmatismul cornean neregulat detectat prin topografie corneană.
  • Din cauza modificării corneene, poate să apară o miopie, vederea fiind mai bună doar când obiectele privite sunt foarte apropiate, iar orice lucru aflat la distanță este perceput neclar. 
  • Vederea dublă, atunci când privești cu un singur ochi, se află și ea printre simptome. 
  • Efectul de halou în jurul surselor luminoase.
  • Vedere încețoșată, care poate să afecteze abilitatea de a conduce un automobil. 

Diagnostic și tratament 

Cu ajutorul topografiei corneene, medicul oftalmolog măsoară forma corneei și obține o hartă a corneei pe care o poate examina amănunțit. Topografia corneană este investigația oftalmologică care pune diagnosticul de keratoconus. Se recomandă o astfel de investigație copiilor care au părinți cu keratoconus, în fiecare an, începând cu vârsta de 10 ani. 

Pentru oprirea în evolutie a Keratoconusului este indicat Crosslinkingul cornean, de preferat prin iontoforeză.

  • Un tratament pentru keratoconus implică purtarea de ochelari de vedere, în special când este vorba despre fazele incipiente. 
  • Se pot folosi lentile de contact moi torice în fazele incipiente, lentile hibride, dure, sclerale după caz, dacă ochelarii nu oferă rezultatul urmărit. 
  • Cu timpul, poți avea nevoie de alte tipuri de tratament, pentru îmbunătățirea vederii. 
  • Intervenția de crosslinking poate să oprească evoluția bolii. Procedura durează aproximativ 15 minute, pentru fiecare ochi și este una relativ ușoară. 
  • Când alte tratamente nu funcționează optim, transplantul de cornee poate fi alegerea salutară. Aceasta este o operație sigură, eficientă în aproximativ 90% dintre cazuri. Medicul chirurg oftalmolog va îndepărta centrul corneei deformate și îl va înlocui cu o bucată de cornee de la un donator. Este posibil ca, ulterior, să fie nevoie să porți ochelari sau lentile de contact.

Pentru mai multe informații și opțiuni de tratament pentru keratoconus, te invităm să îți faci o programare la Ofta Total. O echipă formată din cei mai buni medici oftalmologi, condusă de Prof. Univ. Dr. Adriana Stănilă se va ocupa, cu grijă, dedicație și profesionalism de cazul tău.