copil strabism tratament clinica ofta total sibiu dr stanila sibiu

Strabismul

Strabismul este o problemă a ochilor caracterizată printr-o lipsă de aliniere corectă, paralelă, deci sănătoasă, normală a acestora.

Cu alte cuvinte, este vorba despre o dezaliniere a axelor oculare, vizuale. Această problemă apare frecvent, încă din copilărie și, netratată la timp, va afecta și adultul. La copii, abordarea este una de lungă durată, în vederea vindecării, în timp ce strabismul la adulți se poate corecta prin intervenții chirurgicale, doar estetic.

Tipuri de strabism și cauze

Specialiștii oftalmologi țin cont de mai multe criterii, în evaluarea strabismului. Problema este de mai multe feluri, în funcție de direcția în care se îndreaptă ochii:

– esotropie: o deviere a ochiilor către zona nasului (strabismul convergent);

– exotropie: orientarea ochilor către tâmple (strabismul divergent);

– hipertropie: ochiul este mai sus;

– hipotropie: ochiul este mai jos.

Strabismul mai este clasificat și după vârsta la care apare, la copil, de exemplu, în primele șase luni de viață, numindu-se strabism congenital. După acest moment, este vorba despre strabism dobândit.

Printre cauzele strabismului se pot număra anumite afecțiuni congenitale ale ochilor, ereditatea – atunci când problema este prezentă și la alți membri din familie, anumite afecțiuni oculare care provoacă scăderea vederii la un ochi, unele afecțiuni neurologice, dar strabismul poate să apară și fără asociere cu altă problemă de sănătate.

Strabismul: diagnostic

Există câteva simptome care apar la copii și pe care părinții ar trebui să le observe și să meargă cu cel mic la oftalmolog, ca să afle dacă problema sa este strabismul, precum:

– se poate sesiza o aliniere incorectă a ochilor;

– deviația strabică îngrijorează părinții și îi îndreaptă spre ofalmologie;

– copilul clipește foarte des;

– ochii copilului nu par că se mișcă în același timp;

– cel mic privește cu ochii pe jumătate închiși;

– copilul înclină capul, ca să privească obiectele și lucrurile din jur, sau închide un ochi.

Medicul oftalmolog este cel care pune diagnosticul corect de strabism, în urma unui examinări de specialitate. Medicul de familie sau pediatru care urmărește copilul, în cazul în care constată probleme oftalmologice, trebuie să îi ghideze pe părinți către un control de specialitate. Dacă în familie, o altă persoană a suferit sau suferă de strabism, copilul ar trebui evaluat oftalmologic cît mai repede posibil.

Abordarea precoce a strabismului este foarte importantă în sănătatea oftalmologică a viitorului adult. Strabismul trebuie tratat cît mai precoce fără a ține cont de vârsta copilului. Există metode, tehnici și aparate care permit examinarea la orice vârstă.

Strabismul este diagnosticat examinându-se istoricul pacientului, simptomele, potențialul de istoric în familie de strabism, alte posibile probleme de sănătate, acuitatea vizuală, alinierea ochilor etc.

Tratamentul strabismului

În funcție de complexitatea problemei, strabismul poate să fie corectat prin prescrierea diferitelor tipuri de ochelari de vedere sau lentile de contact, astfel încât vederea să fie îndreptată corect.

Totodată, specialistul poare recomanda efectuarea unor exerciții specifice pentru ochi, exerciții ortoptice. Frecvent, strabismul se asociază cu ambliopie (vedere scăzută) la ochiul predominent strabic. De aceea, ocluzia ochiului bun, pentru a reeduca vederea la ochiul strabic, este obligatorie.

Există situații în care strabismul are nevoie de o corectare chirurgicală, pentru a se schimba poziția sau lungimea mușchilor oculari, astfel încât privirea să revină la poziția corectă.

În alegerea tratamentului, se ține cont și de vârsta pacientului. Dacă până la un an se pot prescrie picături cu atropină, după vârsta de un an, sau chiar înainte, copilul poate să poarte și ochelari, uneori fiind vorba despre ochelari cu prisme sau cu lentile bifocale.

În ceea ce privește operația, aceasta se realizează fie la un singur ochi, fie la ambii, în funcție de deviația strabică. În unele situații, când unghiul de deviație este mare, este necesară și o a doua intervenție chirurgicală. Operația are scopul de a corecta deviația strabică, operația nu anulează ochelarii și nu îmbunătățește vederea.

După operație, un copil – sau, după caz, un adult cu strabism, va urma o perioadă de recuperare și va fi monitorizat, cu corecție optică adecvată, cu exerciții de recuperare a vederii, după caz.

Succesul terapeutic depinde de competența medicului, de felul în care este acceptat de copil, precum și de modul în care este înțeles de către părinți.