Keratita este o inflamație a corneei. Keratita poate deveni gravă destul de repede, dacă nu este tratată precoce. Află de la specialiștii Ofta Total care sunt cauze și simptomele keratitei și când ar trebui să mergi la medic pentru a preveni pierderea vederii.
Keratita: clasificare și cauze
Keratita oculară este o inflamație a corneei – țesutul transparent din partea din față a ochiului care acoperă pupila și irisul. Keratita este de două tipuri, dat fiind că poate fi asociată sau nu cu o infecție.
- Keratită neinfecțioasă
Keratita neinfecțioasă poate fi determinată de mai mulți factori, printre care: leziuni la nivelul corneei, sindromul de ochi uscat, inflamația corneei, corp străin în ochi, supraexpunere la radiații UV, alergii, neurotrofica, deficiența de vitamina A, si multe altele…
- De remarcat, acest tip de keratită ce este asociată cu purtarea îndelungată a lentilelor de contact. Este important să eviți să dormi cu lentile de contact.
- Poartă lentilele de contact doar conform recomandărilor unui specialist, pentru a nu face keratită.
- În plus, curăță-le corespunzător și scoate-le atunci când înoți, deoarece substanțele chimice și microbii din apă pot să declanșeze keratita.
- Keratita infecțioasă
Keratita infecțioasă poate fi împărțită în:
- Keratita bacteriană – determinată de bacterii.
- Keratita fungică – acest tip este cauzat de ciuperci, adesea de la plante.
- Keratita parazitară – provocată de paraziți.
- Keratita cu acanthamoeba – este cauzată de un parazit unicelular numit amoeba.
- Keratita virală – virusurile precum cele care provoacă zona zoster și herpes simplex pot provoca keratită.
Keratita poate fi asociată cu alte afecțiuni oculare, cum ar fi conjunctivita.
Dacă nu este tratată sau dacă o infecția este severă, keratita poate duce la complicații grave care pot afecta permanent vederea.
Simptomele keratitei
Keratita poate cauza pierderea permanentă a vederii, de aceea te sfătuim să mergi imediat la medicul oftalmolog dacă ai oricare dintre simptomele de mai jos:
- înroșirea ochilor;
- durere oculară și perioculară;
- lacrimare abundentă cu sau fără secreții la nivelul ochilor;
- dificultate în deschiderea pleoapei din cauza durerii și a iritației;
- vedere încețoșată;
- fotofobie;
- senzația de corp străin în ochi.
Potențiale complicații ale keratitei
Netratată, keratita poate avea repercusiuni grave, de la inflamație corneană cronică și cicatrizare, infecții virale cronice sau recurente ale corneei, la răni deschise pe cornee, numite ulcere corneene, complicate cu glaucom, cataracta, și chiar pierderea vederii.
Diagnostic și tratament
În vederea diagnosticării corecte a keratitei oculare și pentru stabilirea unui diagnostic potrivit, medicul oftalmolog îți va pune mai întâi întrebări despre simptomele și istoricul tău medical. Apoi va face unele sau toate aceste teste:
- Un examen oftalmologic complet.
- O cultură a secreției de la nivelul ochiului, pe care o va trimite la un laborator pentru identificare.
- Test cu fluoresceină, care poate evidenția anumite probleme precum deteriorarea mecanică a corneei, aderența greșită a lentilelor de contact pe ochi și acumulările de proteine pe lentilele de contact și altele.
În ceea ce privește tratamentul keratitei, dacă este vorba despre o formă ușoară de keratită, oftalmologul îți poate prescrie picături oftalmice lubrifiante. Dacă ai o infecție bacteriană, veți primi picături oculare antibiotice. Dacă ai o infecție fungică, picăturile pentru ochi vor conține medicamente antifungice. Dacă keratita este cauzată de un virus, poți fi tratat cu picături oculare antivirale.
Dacă, în schimb, keratita este avansată, este posibil să ai nevoie de alte medicamente orale pentru a ține sub control infecțiile. Dacă afecțiunea nu răspunde la medicamente și keratita provoacă cicatrici pe cornee, este posibil să ai nevoie de un transplant de cornee.
Ai descoperit semnele keratitei? Te sfătuim să apelezi, cât mai repede, la ajutorul unui medic oftalmolog. Fă-ți o programare chiar acum la Ofta Total!
